Rusaliile – Pogorârea Duhului Sfânt și limbile de foc. Semnificații, origini și tradiții românești

George Serenec
De către George Serenec
Articolul de 3 Min Publicat

Duminica Rusaliilor – cunoscută și ca Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea – este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Este momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli sub formă de limbi de foc, dând naștere Bisericii creștine și marcând începutul misiunii lor în lume.

Originea sărbătorii Rusaliilor

Termenul Rusalii provine din latinescul Rosalia, dar în creștinism, sărbătoarea are rădăcini adânci în Cartea Faptele Apostolilor (capitolul 2). La 50 de zile după Învierea lui Hristos și la 10 zile după Înălțare, ucenicii au fost adunați în Ierusalim, iar Duhul Sfânt S-a coborât asupra lor „ca un vuiet de vânt” și în „limbi ca de foc”.

Acest moment simbolizează sfințirea Bisericii și a credincioșilor prin lucrarea Duhului Sfânt, „Domnul de Viață Făcătorul”, a treia Persoană a Sfintei Treimi.

Potrivit tradiției ortodoxe, la Pogorâre au fost prezenți 120 de credincioși, inclusiv Maica Domnului, iar Sfântul Apostol Petru a rostit prima predică apostolică, convertind și botezând 3.000 de oameni.

Ce simbolizează limbile de foc

Limbile de foc care s-au așezat deasupra Apostolilor exprimă puterea transformatoare a Duhului Sfânt. Fiecare a început să vorbească în limbi necunoscute anterior, pentru a putea duce Evanghelia în toate colțurile lumii. Acesta este și sensul misiunii universale a creștinismului: vestea lui Hristos este pentru toate popoarele, în toate limbile.

Rolul Duhului Sfânt în Biserică

Încă de la Pogorârea Sa, Duhul Sfânt este cel care lucrează în Biserică prin:

  • hirotonirea preoților și episcopilor – prin succesiune apostolică neîntreruptă;
  • Tainele Bisericii – în special Mirungerea, care oferă darurile Duhului;
  • inspirarea și înțelepțirea credincioșilor, dar și curățirea de păcat.

Tradiții de Rusalii în România

Sărbătoarea Rusaliilor este marcată nu doar religios, ci și prin obiceiuri populare:

  • Credincioșii aduc la biserică ramuri de tei, nuc sau stejar, care simbolizează limbile de foc ale Duhului Sfânt. Acestea sunt sfințite și așezate la icoane sau la intrarea în casă.
  • În mai multe regiuni, se joacă Jocul Călușarilor, un dans ritualic moștenit din vechime, despre care se crede că are puterea de a alunga spiritele rele și de a proteja sănătatea oamenilor și a animalelor.
  • În tradiția populară, Rusaliile sunt și o perioadă de interdicții – se evită munca la câmp, spălatul hainelor sau alte activități grele, din respect pentru sărbătoare și pentru protecția împotriva „ielelor” sau „rusalcelor”.

Concluzie

Rusaliile sunt mai mult decât o sărbătoare – sunt începutul misiunii creștine în lume, simbolul prezenței vii a Duhului Sfânt în fiecare creștin și momentul în care Biserica a început să vorbească tuturor, în toate limbile.

Tradițiile vii din satele românești, precum ramurile de tei și dansul Călușarilor, dau profunzime acestei sărbători și leagă spiritualitatea de identitatea culturală.

Distribuie acest articol